Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii trecand in custodia Academiei Romane. Aceste cetati sunt constituite din 3 cercuri (Doline) mari de stanci asezate intr-o depresiune impadurita de 300 m adanci si mai mult de 1 km in diametru la nivelul cel mai sus.

Numele de Cetatile Ponorului vine in primul rand de la ceea ce s-ar putea considera ca fiind sectorul de suprafata al acestui fenomen carstic.
Poteca de acces porneste de la drumul forestier si coboara treptat prin padure pe un teren accidentat, paralel cu Valea Cetatilor pana la primul circ (Dolina 1), acesta fiind sfarsitul propriu-zis al vaii. Peretele lateral de vest, inalt de peste 150 de metri este strapuns de un portal ce depaseste 70 de metri inaltime.

In partea dreapta, o limba de grohotis urca pe sub o arcada in Dolina 2, care este de fapt un aven circular de 200 m inaltime.
In Dolina 3 se poate ajunge urcand scarile metalice din stanga portalului. De mentionat este faptul ca pe fundul dolinelor se formeaza fenomenul de fund de sac care pastreaza constant aerul rece.

Vizitarea Balcoanelor (in numar de 4 - doua deasupra Dolinei 3 si doua deasupra Dolinei 2) se poate face prin doua locuri si anume: prin partea sudica a potecii cat si dinspre soseaua forestiera aici existand deasemenea doua variante pe poteca ce ocoleste Depresiunea Cetatilor sau direct de la "Grajduri".

Dolina 2, Cetatile Ponorului.

Aici cresc specii de plante care apar numai in nordul Europei sau in tundra. Peisajul de o frumusete rar intalnita e intregit de cativa molizi care par lipiti in peretii de piatra. Aici se intampla un fenomen vegetal unic si anume pe vaile muntilor cresc conifere iar pe creste cresc foioase. Acest fenomen petrecandu-se ca urmare a inversiei termice cauzate de zonele carstice, care fac ca vaile sa fie mai reci ca temperatura.